sâmbătă, 26 ianuarie 2019

Regele si vrajitoarea Timpuri moderne I


Ganditoare, privea pe fereastra la ziua frumoasa care se desfasura in fata ei, in timp ce tacuti copiii isi completau intrebarile puse la lucrarea de final de semestru. Incerca sa isi analizeze viata. Sa vada unde a facut bine si unde a gresit. Reusise sa fie o profesoara, sa invete si sa predea, dar viata personala ramasese in urma. Prima relatie… un esec. Baiatul nici macar nu se deranja sa o viziteze. Se multumea cu o intalnire pe saptamana,asta daca nu o amana doua sau trei saptamani. Ce relatie era aceea. Al doilea statuse cu el doi ani, dupa doi ani a parasit-o pentru o gradina cu rosii, care era visul lui si pentru un joc pe calculator pe care il juca nici macar crea. Pentru ea lucrurile astea nu reprezentau nimic, pentru el reprezentau totul. Toata viata, toata existenta, iar … ce relatie era aceea? Ce sa mai vorbeasca despre dramele adolescentine pe care le traise? Se suise o data in tren sa se intalneasca cu un baiat din capitala, cand a ajuns … baiatul nu a aparut, cateva iesiri doar la o cafea, soldate cu esec, i-au si sters numarul din telefon, un baiat la inchisoare, il vizitase cu ardoare pana cand a aflat ca avea sa fie transferat in alta parte, departe, iar el ii ceru sa renunte la el. Si au mai fost si altii, fara numar, fara card de credit, fara asigurare. Ha, ha, ha. Ce nebuna pe lumea asta iese cu unul fara card de credit sau asigurare, sau fara o masina de lux? Ea iesise. Nu o interesa prea mult asta. Si totusi nu realizase nimic. Nu stia si nu intelegea de ce? Oare de ce?
Telefonul ii suna dintr-o data. Raspunse. Emir avea vocea lui de obicei: de ce nu raspunzi mai repede, Morgano? – Sunt la un test. –Test, pe naiba, iti analizai viata, mi-am permis sa vad ce faci. Maestrul asta al ei in lucrul cu energiile se prindea de toate. Stia cand era trista, stia cand era fericita, stia tot ce gandea ea sau simtea, dupa mersul energiei, el stia, era invatat. Pentru asta ea il stima foarte mult. Si daca vroia sa il pacaleasca tot o prindea. - Care e problema, maestre? Intreba prefacand un ton mai bland? –Lasa asta, diseara sa fi gata, intri cu mine si alti maestri la curs, sa recapitulezi tot ce te-am invatat, acolo e intrecere, nu joaca, ok? Si o sa primesti niste explicatii si alte stilurile de lucru, o sa vezi, o sa iti placa. – Ok, ramane pe diseara. Iar vreo abureala de cursuri de-ale maestrului. Maestru visa sa vorbeasca cu divinitatea, era tare inventiv. Isi imagina ca o data o sa ajunga sa inteleaga cum a fost creat omul si o sa aplice aceeasi metoda, vroia sa analizeze matricea divina, cum sa analizezi matricea divina cand numai divinitatea avea acces la ea? Maestrul era tare nastrusnic. Visa anihilarea tuturor virusilor din corp cu matricea divina si alte aiureli din astea, era plin de inventivitate, de fapt isi ocupa timpul liber.
Sedinta cu maestrii. Maestrul de interpretare al energiilor incepu sa o citeasca pe Morgana. – Foarte interesant, nici nu stiam cat de interesant este sa fi analizata, tu stii de unde vi? – Nu, raspunse ea atenta. – Ai fost o zana, aici esti incarnata cu inca 5 zane de ale tale, maestrul tau si tu v-ati mai intalnit in alte vieti, mereu ti-a fost maestru si tu discipol, mereu te-a invatat sa lucrezi cu energia, cum sa o canalizezi corect. – Maestrul meu? Gandi Morgana… adevarul e ca il simtea familiar. Veniti din aceeasi dimensiune. Hm… ce e asta? Nu imi place aceasta energie intunecata. Intr-una din dimensiuni ai ascunsa o energie intunecata. Morgna il privea acum cel putin amuzata, asta e nebun, isi spuse, dupa cum banuia, alt curs cu aiureli. Maestrul ei nu putea gasi un curs normal? Trebuia mereu sa gaseasca pe unu sigur in declaratiile lui. Uite, spuse el (Nikan pe chineza), vezi, piatra s-a facut mov, e semn de energie negativa. E un demon. Ceilalti maestri se uitara curiosi, -da, asa este, spusera ei. Priveau mirati in timp ce Morgana se pregatea sa isi stranga lucrurile si sa se pituleze afara. Cand, inautru isi facu aparitia un baiat inalt, brunet, cu ochelari fumurii. –Imi cer scuze de intarziere, spuse el. –Georgi, facu Emir, bine ai venit, nu te scuza, ia loc, dupa Morgana tu urmezi. Morgana incepu sa il analizeze, parea genul fotomodel, cum doar in poze vezi. – Da… continuara maestrii, o sa ne ocupam la sedinta urmatoare. Morgana rasufla usurata ca scapa. Nu era destul ca ultima data o dusese la o exorcizare New Age, la una de vampiri, care s-a dovedit a fi doar o farsa, acum visau sa ii scoata un demon, in fine, sa se amuze macar de ce aveau sa inventeze la baiatul cel nou, pe care apropo … de unde il cunostea maestrul ei? Ciudat…
Tu, ai fost un rege celtic, in alta viata, declara imperios acelasi maestru insarcinat cu cititul energiilor. Ai pastrat aceeasi regalitate si acum. Ai avut trei osteni apropiati care ti-au fost fideli, te-au urmat cu totii si in aceasta viata. Mai vad o femeie. Hm, pare o vrajitoare. Nu stiu ce face aceasta femeie, dar poarta ceva rau asupra ei, un rau care ar putea face distrugeri mari. Tanarul il privea grav pe maestru. Maestre, incepu el nu stiu de osteni, dar visez in fiecare noapte o femeie care imi moare in brate. – Da, da spuse maestrul, e posibil, nu stim ce a fost atunci, hai sa iti gasim ostenii. Emir… esti unul din ei…. – Eu? Facu maestrul mirat? Tu si alti doi, si nu stiu de ce vad o cunoastere intre Georgi si Morgana, ciudat, Morgana era sa se innece, in timp ce Georgi doar schita un ridicat din umeri, in semn ca era nesimnicativ pentru el. Da da, cand vei gasi ceilalti doi osteni, raul se va declansa, spuse maestrul.
Sedinta dura mult. Maestrii vorbeau si analizau, fu si Emir trecut in revista cu viata din perioada celtica, ii mai gasira una in care a fost calugar budist, alta in care a fost extraterestru care se batea cu navele spatiale, lucru care il facura sa viseze si mai mult la atingerea aceleiasi stari si in cele din urma ii gasira o viata in care facuse rau unei femei, care femeie se va intoarce si ii va plati bineinteles. Emir era in culmea fericirii. Credea ca descoperise toate tainele intregii sale existente, in timp ce Morgana se amuza de inventiile maestrilor. La final stabilira urmatoarea sedinta. Georgi se ridica si isi lua la revedere, cand Emir sa hotari sa il opreasca: - Stai sa mai vorbim. – Acum nu, altadata. Saluta si se duse. Morgana privi in urma lui, baiatul acela rege? Parea mai degraba un actor. In fine, printesa din castel nu si-a dorit niciodata sa fie, dar o vrajitoare cu un demon? Ce era daca ar fi fost doar o vrajitoare simpla? Nu putea face un ban cinstit sau schimb de produse fara demon? La ce era necesar un demon? Probabil maestrii aveau chef sa se distreze.
Ora trei dimineata. Cosmar. Un rege, un rege celtic nespus de frumos, o zona in pericol de a fi asaltata de o armata in fruntea caruia era un demon, o vrajitoare face un ritual si demonul dispare, unde este demonul? Unde? Unde? Si se trezi… Doar un cosmar nimic altceva isi spuse. De ce visase tocmai un demon, nu putea visa altceva? Pe baiatul de ieri de exemplu, dar stai tocmai il visase… era regele celt, de ce il visase ca rege celt… ciudat.

Ceea ce o minuna pe Morgana fu telefonul de la Georgi, luase numarul de la maestru si o sunase.
-Buna, Morgana? Intreba el nesigur.
-Da eu sunt, cine esti?
-Ne-am cunoscut acum cateva seri, la intalnirea cu maestrii, as vrea sa stau putin de vorba cu tine, daca nu te superi.
-Despre ce am putea noi sa vorbim?
-Despre acea viata trecuta pe care au mentionat-o, stii eu am unele vise…
-Eu nu am nimic, ce a fost in trecut a fost.
-Morgana… eu visez in fiecare noapte cum o femeie imi moare in brate si pana acum nu am gasit nicaieri o femeie care sa semene cu ea, dar cand te-am vazut pe dumneata… dumneata esti acea femeie…
-Georgi, cred ca exagerezi, acelea sunt doar povesti ale maestrilor, serios, maestrul meu m-a dus la multe exorcizari false, sedinte de hipnoza false, vanatori de vampire si altele. Maestrul e un om bun, dar visitor…
-Nu, eu chiar visez asta si nu mi-am dat seama pana nu te-am vazut in seara aceea, tu esti acea femeie si cred ca erai iubita mea…
-Si daca era asa, acum e alta viata, suntem in alt secol, fiecare e diferit acum, tu esti cum tu, ai lumea ta, eu pe a mea, nu stiu cum iti pot fi de folos.
-Ma poti ajuta sa imi amintesc tot…
-Cred ca nu are rost, doar iti faci rau Georgi, lasa trecutul sa fie trecut…
-Eu nu cred ca pot iubi alta femeie in afara de aceea femeie si aceea femeie esti dumneata.
-Chiar daca este asa…
-Daca este asa, ar fi bine sa ne vedem macar…
-Ok, dar nu iti face sperante, eu nu imi amintesc nimic.
Alt telefon de data asta de la maestrul de energii.
-Alo Morgana, te-am sunat sa iti dau un sfat, orice ai face nu te intalni cu Georgi, intelegi, orice ai face, este extreme de periculor pentru tine sa dezlantui demonul fara sa fii intr-un cerc.
-Maestre, nu cred in prostiile astea, dar fi fara griji nu sunt prea convinsa in priviinta lui.
-Eu te-am avertizat, sa nu spui mai tarziu ca nu ti-am zis.
Seara era placuta, Georgi imbracat elegant o astepta pe Morgana la restaurant. Morgana se gandise si se razgandise de sute de ori daca sa se duca sau nu. Se schimba de mai multe nehotarandu-se ce sa imbrace. In cele din urma alese o rochie neagra simpla.
Problema aparu la restaurant. Cei doi chelnari erau de fapt cei doi servitori reincarnati. Nimeni nu se astepta la asta. Georgi isi dadu seama abia cand ii asocie cu persoanele din visul lui, amintirile din viata trecuta. Isi aduse aminte cuvintele maestrului ca atunci cand vor apare cei doi se va declansa furtuna.
Si asa fu, nici nu intra bine pe usa ca Morgana incepu sa tremure si sa se transforme in demon, pentru ca cei doi aruncara catre ea sigiliul. Georgi ii suna pe maestrii. Acestia facura cercul magic si incepura incantatiile de exorcizare. Demonul incepea sa se desprinda.
-Baiete, urla maestrul principal, acum e acum, uneste-ti energia cu a ei pentru ca o sa aibe nevoie. Georgi nu stia cum sa o faca, dar maestrul il invata si demonul se desprinse si fu trimis in haos, iar Morgana lesina in bratele lui Georgi nu inainte de a ii recunoaste energia regelui celtic si de a-si aminti chipul lui din viata trecuta.
O alee intunecata dintr-un parc la marginea unui lac.
-Stii de data asta mi-am amintit chipul tau, spuse Morgana privind-ul pe Georgi in ochi, mi-am amintit energia, este incredibil cum iti poti aminti dupa atata timp.
-Eu mi-am amintit si ti-am recunoscut energia de la intalnirea cu maestrii. Esti norocoasa ai supravietuit unui demon…
-Am supravietuit? Da, soptii ea lasandu-si capul pe umerii lui, Stii azi nu vreau acasa, putem vedea rasaritul.

-Cred ca nu e asa de frig sa nu putem sta, raspunse el ganditor… Si ramasera impreuna pe banca cu privire la lac, asteptand rasaritul…


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu