Empty Chairs At Empty Tables - Nick Jonas - Marius
pentru mine cel mai bun marius e nick, chiar daca foarte multa lume critica performanta lui de la cea de-a 25-a aniversare a musicalului, nick are o finete aparte si o dulceata pe care nu i-o poate egala nici un alt marius.
M-am indragostit de cantec, de versuri si de modul in care il canta Anne. Cat adevar, cat chin, cata durere-"There was a time when men were kind/ When their voices were soft/ And their words inviting/ There was a time when love was blind/ And the world was a song/ And the song was exciting"cine mai e bun azi, cine mai vorbeste frumos si te asculta si are rabdare sa iti explice? nimeni.
Cine nu a iubit si nu i s-a raspuns cu aceleasi sentimente, cine nu a trait macar odata o experienta de dragoste in care sa iubeasca de unul singur si totusi sa spere si sa spere si sa spere?"I dreamed a dream in time gone by/When hope was high/And life worth living/I dreamed that love would never die/I dreamed that God would be forgiving"
E greu sa iubesti de unul singur, e greu sa lupti de unul singur. M-am indragostit de 2 personaje din les miserables fantine si eponine. Fantine e mama eroina care isi sacrifica viata pentru fiica ei, duce o viata de prostiuata pentru a-i asigura un trai decent. Ea a iubit de una singura si a fost parasita. Eponine e cealalta fata a iubirii, cealalta experienta, femeia tanara, indragostita care moare fara macar sa isi vada vreun vis implinit. in roman moartea ei e stupida. Moare impuscata de un glonte in timp ce ii aducea lui mariu o scrisoare de la cosette. Un gest facut din iubire care-i aduce moartea. In spectacolul les miserables i se face un pic de dreptate si moartea ei e glorioasa. Se aseaza in fata glontului destinat lui marius. Doua femei, doua destine, ambele prizoniere intr-o situatie fara sfarsit, sentimente fara sfarsit.