Hay un lugar

pentru ca il stiu pe de rost si pentru ca pur si simplu nu ai cum sa nu o iubesti pe marianella

Hay un lugar al que me voy

cuando estoy triste

es un lugar dentro de mi

que nunca viste

Me lo invente

para sentir que me quisiste

Es un lugar al que me voy

cuando estoy triste

Y si te vas

tambien me voy

Y si no estas

tampoco estoy

Y nada importa

nada sirve

nada vale

nada queda

Sin tu amor

Un laberinto sin final

donde me pierdo

y corro y corro sin parar

y no te encuentro

Y aunque de vos quiera escapar

siempre me acuerdo

que existe en mi algun lugar

donde te tengo.

Y si te vas

tambien me voy

Y si no estas

tampoco estoy

Y nada importa

nada sirve

nada vale

nada queda

Sin tu amor

El otono

mi-a placut mult acest off al Esperanzei- Casi Angeles sezon 3 ep 15

OFF

-Esperanza-

Parece que llegó el otoño. El otoño… que estación inmunda realmente. Personalmente me deprime muchísimo porque ¿a quien le gusta el otoño? mi madre diría no hay tal crisis pero en este caso amigos creo que la hay. En otoño se marchitan las flores, las horas de luz se acortan, vienen los días fríos.

El otoño llega sigiloso, casi sin avisar, despacha al verano y nos deprime a todos. Por que el otoño es triste. 

El otoño es sinónimo de nostalgia ¿y qué es la nostalgia? el sufrimiento de recordar algo que tuviste, ya no tenés, ni vas a tener. La nostalgia es un viaje al pasado, a la niñez al recuerdo de alguien que ya no está. En otoño los colores empiezan a morir. En otoño la vida se ve detrás de una ventana. En el otoño uno quisiera estar en otro parte. El otoño vuelve todo tan, tan… José Luis Perales. 

El viento, la lluvia, Perales y la nostalgia lo confirman amigos, llegó el otoño. 

Y otro bien meloso para este otoño, “Invierno” de Reik. Algo adelantado, sí, pero bueno, el otoño nos avisa que se viene el invierno.

El otoño no es un videoclip de Montaner, ok? Ni es una propaganda de chocolate, con una pareja feliz, enamorada, que se aman, se besan, ella es mona, él es un bombón, no es así. El otoño es la vejez del año, es el ocaso de los sueños, es una porquería.

El otoño, oh el otoño. Nos invade una angustia inexplicable, estamos como peluquero sin cepillo, perdidos. El otoño llega y va invadiéndonos poco a poco enfriándonos el alma y los sueños. El otoño nos encierra dentro de nuestra casa y dentro de nuestra alma. 

En otoño todo muere, falta tanto para que vuelva a renacer. El otoño es como el bucle, ni lacio ni rulo, es algo indefinido, terminó el calor pero no llegó el frío. El otoño huele a amenaza, es una brisa fría que presagia dolores. El año termina cuando empieza el otoño, es época de balance, y lo primero que uno cuenta es el debe. El otoño desconcierta, el otoño nos pone en aprietos. 

Por algo dicen que la primavera es el nacimiento, el verano la vida, el otoño la agonía y el invierno es la muerte.

Red flowers

Trandafiri - septembrie

Cats

Midnight

Not a sound from the pavement

Has the moon lost her memory?

She is smiling alone

In the lamplight

The withered leaves collect at my feet

And the wind begins to moan



Memory

All alone in the moonlight

I can smile at the old days

I was beautiful then

I remember a time I knew what happiness was

Let the memory live again



Every streetlamp seems to beat

A fatalistic warning

Someone mutters in the streetlamp gutters

And soon it will be morning



Daylight

I must wait for the sunrise

I must think of a new life

And I musn't give in

When the dawn comes

Tonight will be a memory too

And a new day will begin



Burnt out ends of smokey days

The stale, cold smell of morning

The streetlamp dies

Another night is over

Another day is dawning



Touch me

It's so easy to leave me

All alone with the memory

Of my days in the sun

If you touch me

You'll understand what happiness is

Look, a new day has begun

Din lacrimi se naste iubirea- iuliana

din durere, din lacrimi

se naste iubirea

din suferinta

se naste fericirea

si ma rog

"da-i doamne lacrimi

sa simta iubirea

macar o lacrima

macar o clipa

sa planga din iubire"

Miki

Lacul

Pe faţa-i albă ochi-i străluceau

Buzele-i dulci suspine murmurau

Gândul ei curat la el alerga

Şi inima ei pentru el bătea

Pe aleea strâmtă, ce ducea spre parc

Cu grijă păşea, privind în larg

Aştepta iubirea, aştepta un vis

Ce avea s-o poarte-n paradis

Jur împrejur s-aud mii de şoapte

Lacul albastru tremură-n noapte

Salcia plânge, plânge al ei dor

Şi vântul nopţii aduce fiori

Trece o oră, ş-apoi trec două

„De ce nu vine? E lună nouă!

Voi să vină. Vină! Să mă strângi în braţe

Şi sufletul nostru la cer să se înalţe.

Unde eşti iubite? Ce ai făcut?

De ce fugi acum? De ce eşti tăcut?

Pentru ce să frâng toate aceste lacrimi?

Pentru ce durere? Pentru ce patimi?

Oare nu vezi cerul cât este de calm

Şi lacul fremătând val lângă val

Acolo sus e pace şi mângâiere

Aici jos lacrimi, dor şi durere.

Vino lângă teiul cel mare şi alb

Vino încă odată, să fugim în larg”

Astfel vorbea copila cu ochii în lacrimi

Cu pumnii încleştaţi

Asta e iubirea, clipe deşarte

Tinereţi pierdute, visuri furate

Asta-i iubirea o lungă aşteptare,

Plină de nevoi, plină de trădare

Ah, tu iubire cât de crudă eşti

Mulţi se cred în tine, mulţi cred în poveşti

Nimeni nu ştie, nimeni nu simte

Până în momentul în care te vor cunoaşte cu adevărat

Crudă, prea crudă de această dată

Să amăgeşti o fată

Să o laşi să simtă căldură-n jurul ei

Şi-apoi să se stingă de dor lângă tei

Aşteptă copila palidă-n tăcere

Aşteptă cu grijă, dor şi durere

Şi ochi-i se-necară de lacrimi amare

Şi vântul fremăta în teiul alb şi mare

Pe cerul fără margini, cer de opal

Domneşte o lună, o lună de cristal

În lacul albastru se odihneşte o fată

Cu ochi strălucitori şi cu faţă albă.

Dragoste de toamnă

Îmi amintesc cum ne plimbam

Pe sub castanii ruginiţi

Îmi amintesc tot ce spuneam

Şi cât eram de fericiţi

Cerul era plin de nori

Dar nouă nici că ne păsa

Şi ne treceau adânci fiori

Când aflam ce-i dragostea

Pe jos covor de frunze roş

Fâşâia pe sub picioare

Iar noi priveam munţii bătrâni

Ce se unduiau în zare

Aş vrea să stai să nu te duci

Să te întorci la mine iară

Şi să trăim ca şi atunci

Acea dragoste de toamnă.