Ganditoare, privea pe fereastra la ziua
frumoasa care se desfasura in fata ei, in timp ce tacuti copiii isi completau
intrebarile puse la lucrarea de final de semestru. Incerca sa isi analizeze
viata. Sa vada unde a facut bine si unde a gresit. Reusise sa fie o profesoara,
sa invete si sa predea, dar viata personala ramasese in urma. Prima relatie… un
esec. Baiatul nici macar nu se deranja sa o viziteze. Se multumea cu o
intalnire pe saptamana,asta daca nu o amana doua sau trei saptamani. Ce relatie
era aceea. Al doilea statuse cu el doi ani, dupa doi ani a parasit-o pentru o
gradina cu rosii, care era visul lui si pentru un joc pe calculator pe care il
juca nici macar crea. Pentru ea lucrurile astea nu reprezentau nimic, pentru el
reprezentau totul. Toata viata, toata existenta, iar … ce relatie era aceea? Ce
sa mai vorbeasca despre dramele adolescentine pe care le traise? Se suise o
data in tren sa se intalneasca cu un baiat din capitala, cand a ajuns … baiatul
nu a aparut, cateva iesiri doar la o cafea, soldate cu esec, i-au si sters
numarul din telefon, un baiat la inchisoare, il vizitase cu ardoare pana cand a
aflat ca avea sa fie transferat in alta parte, departe, iar el ii ceru sa
renunte la el. Si au mai fost si altii, fara numar, fara card de credit, fara
asigurare. Ha, ha, ha. Ce nebuna pe lumea asta iese cu unul fara card de credit
sau asigurare, sau fara o masina de lux? Ea iesise. Nu o interesa prea mult
asta. Si totusi nu realizase nimic. Nu stia si nu intelegea de ce? Oare de ce?
Telefonul ii suna dintr-o data. Raspunse. Emir
avea vocea lui de obicei: de ce nu raspunzi mai repede, Morgano? – Sunt la un
test. –Test, pe naiba, iti analizai viata, mi-am permis sa vad ce faci.
Maestrul asta al ei in lucrul cu energiile se prindea de toate. Stia cand era
trista, stia cand era fericita, stia tot ce gandea ea sau simtea, dupa mersul
energiei, el stia, era invatat. Pentru asta ea il stima foarte mult. Si daca
vroia sa il pacaleasca tot o prindea. - Care e problema, maestre? Intreba
prefacand un ton mai bland? –Lasa asta, diseara sa fi gata, intri cu mine si
alti maestri la curs, sa recapitulezi tot ce te-am invatat, acolo e intrecere,
nu joaca, ok? Si o sa primesti niste explicatii si alte stilurile de lucru, o
sa vezi, o sa iti placa. – Ok, ramane pe diseara. Iar vreo abureala de cursuri
de-ale maestrului. Maestru visa sa vorbeasca cu divinitatea, era tare inventiv.
Isi imagina ca o data o sa ajunga sa inteleaga cum a fost creat omul si o sa
aplice aceeasi metoda, vroia sa analizeze matricea divina, cum sa analizezi
matricea divina cand numai divinitatea avea acces la ea? Maestrul era tare
nastrusnic. Visa anihilarea tuturor virusilor din corp cu matricea divina si
alte aiureli din astea, era plin de inventivitate, de fapt isi ocupa timpul
liber.
Sedinta cu maestrii. Maestrul de interpretare
al energiilor incepu sa o citeasca pe Morgana. – Foarte interesant, nici nu
stiam cat de interesant este sa fi analizata, tu stii de unde vi? – Nu,
raspunse ea atenta. – Ai fost o zana, aici esti incarnata cu inca 5 zane de ale
tale, maestrul tau si tu v-ati mai intalnit in alte vieti, mereu ti-a fost
maestru si tu discipol, mereu te-a invatat sa lucrezi cu energia, cum sa o
canalizezi corect. – Maestrul meu? Gandi Morgana… adevarul e ca il simtea
familiar. Veniti din aceeasi dimensiune. Hm… ce e asta? Nu imi place aceasta
energie intunecata. Intr-una din dimensiuni ai ascunsa o energie intunecata.
Morgna il privea acum cel putin amuzata, asta e nebun, isi spuse, dupa cum
banuia, alt curs cu aiureli. Maestrul ei nu putea gasi un curs normal? Trebuia
mereu sa gaseasca pe unu sigur in declaratiile lui. Uite, spuse el (Nikan pe
chineza), vezi, piatra s-a facut mov, e semn de energie negativa. E un demon.
Ceilalti maestri se uitara curiosi, -da, asa este, spusera ei. Priveau mirati
in timp ce Morgana se pregatea sa isi stranga lucrurile si sa se pituleze
afara. Cand, inautru isi facu aparitia un baiat inalt, brunet, cu ochelari
fumurii. –Imi cer scuze de intarziere, spuse el. –Georgi, facu Emir, bine ai
venit, nu te scuza, ia loc, dupa Morgana tu urmezi. Morgana incepu sa il
analizeze, parea genul fotomodel, cum doar in poze vezi. – Da… continuara
maestrii, o sa ne ocupam la sedinta urmatoare. Morgana rasufla usurata ca
scapa. Nu era destul ca ultima data o dusese la o exorcizare New Age, la una de
vampiri, care s-a dovedit a fi doar o farsa, acum visau sa ii scoata un demon,
in fine, sa se amuze macar de ce aveau sa inventeze la baiatul cel nou, pe care
apropo … de unde il cunostea maestrul ei? Ciudat…
Tu, ai fost un rege celtic, in alta viata,
declara imperios acelasi maestru insarcinat cu cititul energiilor. Ai pastrat
aceeasi regalitate si acum. Ai avut trei osteni apropiati care ti-au fost
fideli, te-au urmat cu totii si in aceasta viata. Mai vad o femeie. Hm, pare o
vrajitoare. Nu stiu ce face aceasta femeie, dar poarta ceva rau asupra ei, un
rau care ar putea face distrugeri mari. Tanarul il privea grav pe maestru.
Maestre, incepu el nu stiu de osteni, dar visez in fiecare noapte o femeie care
imi moare in brate. – Da, da spuse maestrul, e posibil, nu stim ce a fost
atunci, hai sa iti gasim ostenii. Emir… esti unul din ei…. – Eu? Facu maestrul
mirat? Tu si alti doi, si nu stiu de ce vad o cunoastere intre Georgi si
Morgana, ciudat, Morgana era sa se innece, in timp ce Georgi doar schita un
ridicat din umeri, in semn ca era nesimnicativ pentru el. Da da, cand vei gasi
ceilalti doi osteni, raul se va declansa, spuse maestrul.
Sedinta dura mult. Maestrii vorbeau si
analizau, fu si Emir trecut in revista cu viata din perioada celtica, ii mai
gasira una in care a fost calugar budist, alta in care a fost extraterestru
care se batea cu navele spatiale, lucru care il facura sa viseze si mai mult la
atingerea aceleiasi stari si in cele din urma ii gasira o viata in care facuse
rau unei femei, care femeie se va intoarce si ii va plati bineinteles. Emir era
in culmea fericirii. Credea ca descoperise toate tainele intregii sale
existente, in timp ce Morgana se amuza de inventiile maestrilor. La final
stabilira urmatoarea sedinta. Georgi se ridica si isi lua la revedere, cand
Emir sa hotari sa il opreasca: - Stai sa mai vorbim. – Acum nu, altadata.
Saluta si se duse. Morgana privi in urma lui, baiatul acela rege? Parea mai
degraba un actor. In fine, printesa din castel nu si-a dorit niciodata sa fie,
dar o vrajitoare cu un demon? Ce era daca ar fi fost doar o vrajitoare simpla?
Nu putea face un ban cinstit sau schimb de produse fara demon? La ce era
necesar un demon? Probabil maestrii aveau chef sa se distreze.
Ora trei dimineata. Cosmar. Un rege, un rege
celtic nespus de frumos, o zona in pericol de a fi asaltata de o armata in
fruntea caruia era un demon, o vrajitoare face un ritual si demonul dispare,
unde este demonul? Unde? Unde? Si se trezi… Doar un cosmar nimic altceva isi
spuse. De ce visase tocmai un demon, nu putea visa altceva? Pe baiatul de ieri
de exemplu, dar stai tocmai il visase… era regele celt, de ce il visase ca rege
celt… ciudat.
Ceea ce o
minuna pe Morgana fu telefonul de la Georgi, luase numarul de la maestru si o
sunase.
-Buna,
Morgana? Intreba el nesigur.
-Da eu sunt,
cine esti?
-Ne-am
cunoscut acum cateva seri, la intalnirea cu maestrii, as vrea sa stau putin de
vorba cu tine, daca nu te superi.
-Despre ce
am putea noi sa vorbim?
-Despre
acea viata trecuta pe care au mentionat-o, stii eu am unele vise…
-Eu nu am
nimic, ce a fost in trecut a fost.
-Morgana…
eu visez in fiecare noapte cum o femeie imi moare in brate si pana acum nu am
gasit nicaieri o femeie care sa semene cu ea, dar cand te-am vazut pe dumneata…
dumneata esti acea femeie…
-Georgi,
cred ca exagerezi, acelea sunt doar povesti ale maestrilor, serios, maestrul
meu m-a dus la multe exorcizari false, sedinte de hipnoza false, vanatori de vampire
si altele. Maestrul e un om bun, dar visitor…
-Nu, eu
chiar visez asta si nu mi-am dat seama pana nu te-am vazut in seara aceea, tu
esti acea femeie si cred ca erai iubita mea…
-Si daca
era asa, acum e alta viata, suntem in alt secol, fiecare e diferit acum, tu
esti cum tu, ai lumea ta, eu pe a mea, nu stiu cum iti pot fi de folos.
-Ma poti
ajuta sa imi amintesc tot…
-Cred ca nu
are rost, doar iti faci rau Georgi, lasa trecutul sa fie trecut…
-Eu nu cred
ca pot iubi alta femeie in afara de aceea femeie si aceea femeie esti dumneata.
-Chiar daca
este asa…
-Daca este
asa, ar fi bine sa ne vedem macar…
-Ok, dar nu
iti face sperante, eu nu imi amintesc nimic.
Alt telefon
de data asta de la maestrul de energii.
-Alo
Morgana, te-am sunat sa iti dau un sfat, orice ai face nu te intalni cu Georgi,
intelegi, orice ai face, este extreme de periculor pentru tine sa dezlantui
demonul fara sa fii intr-un cerc.
-Maestre,
nu cred in prostiile astea, dar fi fara griji nu sunt prea convinsa in
priviinta lui.
-Eu te-am
avertizat, sa nu spui mai tarziu ca nu ti-am zis.
Seara era
placuta, Georgi imbracat elegant o astepta pe Morgana la restaurant. Morgana se
gandise si se razgandise de sute de ori daca sa se duca sau nu. Se schimba de
mai multe nehotarandu-se ce sa imbrace. In cele din urma alese o rochie neagra
simpla.
Problema
aparu la restaurant. Cei doi chelnari erau de fapt cei doi servitori
reincarnati. Nimeni nu se astepta la asta. Georgi isi dadu seama abia cand ii
asocie cu persoanele din visul lui, amintirile din viata trecuta. Isi aduse
aminte cuvintele maestrului ca atunci cand vor apare cei doi se va declansa
furtuna.
Si asa fu,
nici nu intra bine pe usa ca Morgana incepu sa tremure si sa se transforme in
demon, pentru ca cei doi aruncara catre ea sigiliul. Georgi ii suna pe
maestrii. Acestia facura cercul magic si incepura incantatiile de exorcizare.
Demonul incepea sa se desprinda.
-Baiete,
urla maestrul principal, acum e acum, uneste-ti energia cu a ei pentru ca o sa
aibe nevoie. Georgi nu stia cum sa o faca, dar maestrul il invata si demonul se
desprinse si fu trimis in haos, iar Morgana lesina in bratele lui Georgi nu
inainte de a ii recunoaste energia regelui celtic si de a-si aminti chipul lui
din viata trecuta.
O alee
intunecata dintr-un parc la marginea unui lac.
-Stii de
data asta mi-am amintit chipul tau, spuse Morgana privind-ul pe Georgi in ochi,
mi-am amintit energia, este incredibil cum iti poti aminti dupa atata timp.
-Eu mi-am
amintit si ti-am recunoscut energia de la intalnirea cu maestrii. Esti
norocoasa ai supravietuit unui demon…
-Am
supravietuit? Da, soptii ea lasandu-si capul pe umerii lui, Stii azi nu vreau
acasa, putem vedea rasaritul.
-Cred ca nu
e asa de frig sa nu putem sta, raspunse el ganditor… Si ramasera impreuna pe
banca cu privire la lac, asteptand rasaritul…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu